Ca de obicei, când simt miros de weekend, gândurile îmi zboară dincolo de porțile școlii și-mi colindă peste tot, printre oameni și trăirile lor.
Și pentru că îmi doresc ca weekendul acesta să fie unul cu soare nu doar pe dinafară, ci și pe dinăutru, mă gândeam ca zilele acestea să iau o pauză. O pauză de la dietele de tot felul – nu doar din domeniul culinar – de la regulile pe care mi le impun, dar pe care le încalc de nedorite ori, de la oamenii în preajma cărora mi-e prea greu să zâmbesc.
Pentru că viața ne pare uneori prea scurtă pentru multele lucruri frumoase pe care ne dorim a ni se întâmpla și prea lungă pentru puținele neplăcute care, chiar de nu ne dorim, oricum se petrec.
De unde-mi veni optimismul acesta? Culmea, de la întâlnirea cu un prieten ce părea trist și obosit, deși e genul oamenilor de la care te încarci de obicei de încredere în tine și în alții. Și pe care ți-l dorești în preajmă, uneori egoist, tocmai pentru a-ți da o stare de bine.
Ei, uite că de data aceasta nu a fost așa! Și din acest motiv, cred, mi s-a întâmplat mie în compensație, să-mi doresc să fiu sursa de optimism a celui ce avea de obicei această menire. Și poate sursa unora dintre domniile voastre, de ce nu?
Și-acum mă grăbesc cu sfaturile… În primul rând, zic ceea ce știți cu toții, dar uneori uitați: că toți avem momente proaste în viață. În care lucrurile merg al naibii de rău și nu vedem luminița sau doar privind spre depărtarea ei obosim deja. Dar tocmai aici e înțelepciunea! Să știi că fiecare moment merită trăit cu aceeași intensitate. Chiar și acelea ce fac trecerea de la o dezamăgire la alta, de la o iubire la alta, de la un eșec la altul. Tocmai pentru că ea, viața, este prea scurtă!
Spuneam de reguli. Pe care ne este imposibil să le respectăm de multe ori, deși avem convingerea că existența și respectarea lor ne securizează existența. Iar această imposibilitate ne prost dispune uneori și incapacitează. Cred însă că atunci când vine vorba de ele e și mai important să-ți propui să respecți… cât mai multe. Pe toate chiar că e imposibil!!!… Iar alegerea regulilor pe care le vei respecta îți aparține. Pentru că viața, pe lângă faptul că e scurtă, e o înlănțuire de alegeri. Și tu alegi cum e viața ta!
Și nu uita să iubești! Oameni, situații, stări… pe toate! Căci sentimentele frumoase pe care le oferi celor ce se petrec în existența ta, se întorc reflectate ca în oglindă. Și-n cele din urmă, nu se poate să nu-ți fie bine, dacă dăruiești asta și primești la fel înapoi.
Concluzionez cu o invitație de weekend, cu credința că și cei ce nu văd acum luminița o vor vedea în scurt timp. Iar invitația, pentru toți, este de a zâmbi. Zâmbiți, dragii mei, și totul va fi bine! Chiar și când vine vorba de educație. Zâmbiți în doze mari sau mici, dar zâmbiți!
Leave a Reply