full screen background image

Iași: Mii de credincioși ascultă slujba liturgică de hramul Sf Parascheva

Câteva mii de credincioși ortodocși și chiar catolici, veniți la Iași din toată țara și din străinătate pentru a lua parte la prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva, ascultă vineri dimineață slujba Sfintei Liturghii prin intermediul difuzoarelor montate pe stâlpii de electricitate de pe străzile auxiliare Mitropoliei sau prin intermediul unor ecrane panoramice amplasate în Curtea Catedralei mitropolitane.

Majoritatea celor care ascultă slujba Sfintei Liturghii au stat peste noapte, în frig, temperatura fiind de 4 grade Celsius, la un rând de aproximativ doi kilometri pentru a se închina și ruga la raclele în care se află moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și Sfântului Neofit Zăvorâtul.

Slujba Sfintei Liturghii de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva este oficiată pe o scenă special amenajată la intrarea în curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de un sobor de preoți conduși de Teofan, mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se sărbătorește hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, orașul Iași devine cel mai mare centru de pelerinaj din țară și unul dintre cele mai mari din Europa. La moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar și la cele ale sfinților aduși în pelerinaj special cu această ocazie, vin să se închine atât ortodocși, cât și romano-catolici din țară și străinătate.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.

Un frate al ei s-a călugărit sub numele de Eftimie și, de-a lungul anilor, a fost ales episcop în localitatea Madite. Ea a plecat de acasă de mică, oprindu-se la Constantinopol, după care s-a stabilit timp de cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Țara Sfântă, la Ierusalim. Ea a intrat la o mănăstire în Iordan, unde s-a dedicat postului și rugăciunii. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost inițial îngropată, trupul său a fost dezgropat și așezat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.

Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaștele să fie strămutate în mai multe locuri. În anul 1235, ele au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părți însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când turcii au cucerit și acest oraș. Moaștele au fost duse la Constantinopol după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaștele Paraschevei au ajuns în Moldova în semn de recunoștință față de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.

Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în Biserica mănăstirii “Sfinții Trei Ierarhi”, unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaștele au fost duse în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanșate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de sinistru au fost moaștele Cuvioasei.

Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost canonizată în ședința din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR.

comments

comments




Leave a Reply

avatar