Veniturile medii lunare ale unei gospodării din România au fost, în ultimul trimestru din 2014, de 2.579 lei, cea mai mare parte provenind din salarii, peste 52%, iar cheltuielile s-au situat la 2.537 lei lunar, din care peste 72% au mers către consum, iar aproape 58% din cheltuielile de consum au fost destinate alimentelor și utilităților, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică /INS/.
Potrivit unui comunicat al INS, ‘veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.579 lei pe gospodărie și 968 lei pe persoană. Veniturile bănești au fost, în medie, de 2179 lei lunar pe gospodărie (818 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 400 lei lunar pe gospodărie (150 lei pe persoană)’.
Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,2%). Veniturile din prestații sociale au reprezentat 23,1%, veniturile din agricultură au însemnat 3,3%, veniturile din activități neagricole independente s-au situat la 2,7% și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei la 1%. ‘O pondere importantă dețin și veniturile în natură (15,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,9%)’, se mai arată în comunicat.
În mediul urban, veniturile pe gospodărie au fost cu 29,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 10,8% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.
În privința cheltuielilor, acestea au însumat, în trimestrul IV din anul anterior, 2.357 lei lunar pe gospodărie, respectiv 884 lei/persoană, și au reprezentat 91,4% din nivelul veniturilor totale.
‘Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,7%)’, se precizează în comunicatul INS.
Din cheltuielile de consum, care reprezintă peste 72% din total, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul IV 2014, în medie, 39,1%. ‘O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). În trimestrul IV 2014, aceasta a reprezentat 21,9% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința cea mai mare pondere a deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (17,7%)’, menționează INS.
La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (1,4%) și cele pentru educație (0,7%).
Interesant este faptul că, în România, un șomer câștigă aproape la fel de mult ca un agricultor.
Conform datelor INS, în ultimul trimestru din 2014, venitul mediu lunar pe persoană a fost de 552,79 lei pentru un șomer și de 656,55 lei pentru un agricultor. În același timp, un pensionar a avut un venit de 899,17 lei, iar un salariat 1.192,51 lei.
Pe de altă parte, cheltuielile medii lunare ale unui șomer au fost, în perioada de referință, mai mari decât veniturile, respectiv 560,5 lei. Pe toate celelalte categorii, cheltuielile au fost sub venituri.
