full screen background image

Comisia Europeană va publica, miercuri, raportul MCV

comisia-europeana     Comisia Europeană va publica, miercuri, în jurul orei 11.00, ora României, un nou raport MCV pentru România, document care conţine critici la adresa Parlamentului, în special din cauza amendamentelor la Codul Penal, dar şi aprecieri la adresa DNA, ANI, CSM sau ICCJ.

Deciziile Parlamentului din decembrie 2013 arată că obiectivele şi principiile ale reformei justiţiei sunt “departe de a fi îndeplinite”, fiind nevoie de intervenţia CC pentru reiterarea acestora, se arată în draftul raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care va fi publicat miercuri, după aprobarea în cadrul Colegiului Comisarilor.

“Cum este de aşteptat ca dezbaterile privind Constituţia să revină în 2014 este important ca CSM să aibă posibilitatea de a comenta în toate situaţiile legate de sistemul judiciar. În particular, trebuie excluse orice schimbări care ar spori oportunităţile politicienilor în vederea influenţării conducerii judiciare sau a independenţei şi autorităţii juridice”, notează experţii UE. Totodată, aceştia recomandă consultarea Comisiei de la Veneţiei ca semn că orice schimbări viitoare ale Constituţiei se vor face respectând normele europene.

Documentul alocă un spaţiu important adoptării noilor Coduri, unde sunt introduse şi observaţii privind amendamentele la Codul Penal votate de deputaţi în decembrie 2013.

Astfel, raportul remarcă importanţa implementării noilor Coduri, dar notează că au apărut mai multe probleme cu câteva luni înainte de implementarea lor. Acest lucru ar putea necesita o serie de amendamente înainte de intrarea lor în vigoare. De asemenea, documentul face referire la amendamentele controversate la Codul Penal adoptate de Parlament în decembrie fără dezbateri şi consultări publice, notând că diverse instanţe, precum CSM sau ÎCCJ, au exprimat” îngrijorări serioase privind aceste amendamente pe motiv că ele ar scoate parlamentarii din sfera legislaţiei privind luarea de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu”. Raportul citează date DNA potrivit cărora 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru corupţie.

Alte critici vizează reducerea substanţială a termenelor de prescripţie şi încercarea de a scoate de sub incidenţa legiilor privind conflictul de interese o întreagă categorie de persoane. Autorii raportului notează că amendamentele la Codul Penal au fost declarate neconstituţionale în ianuarie 2014 de către Curtea Constituţională. “Decizia Curţii Constituţionale reprezintă o demonstraţie importantă a echilibrului puterilor în stat dar rămâne perplexitatea în legătură cu faptul că aceste amendamente au fost aprobate (în Parlament) ceea ce pare a fi o provocare directă la adresa acestui principiu”, se arată în raportul MCV.

Tot referitor la Legislativ, raportul menţionează amendamentele la statutul parlamentarilor din ianuarie 2013 care au aduc clarificări privind incompatibilitatea, dar notează că Parlamentul nu oferă motivări atunci când refuză cererea procurorilor de urmărire a unui ales.

Raportul atrage atenţia şi asupra numărului mare de ordonanţe de urgenţă, mai ales că uneori urgenţa legilor nu este clară. Mai mult acestea, împreună cu procedurile parlamentare care nu respectă un minimum de transparenţă, nu permit consultări şi evaluări adecvate.

De asemenea, experţii avertizează că pentru mediul de business şi societate în general rămâne o îngrijorare mare lipsa de predictibilitate a jurisprudenţei instanţelor şi interpretarea legilor. În plus, există “o oarecare rezistenţă în a urma jurisprudenţa şi recomandările instanţelor superioare ceea ce împiedică funcţionarea normală a sistemului judiciar”.

Raportul notează că în vara şi toamna lui 2012 Comisia a primit un număr mare de observaţii din partea instituţiilor judiciare privind critici directe ale politicienilor sau atacuri motivate politic în mass-media asupra unor judecători, procurori sau membri ai familiilor lor, precum şi asupra instituţiilor judiciare. Numărul şi forţa acestora pare să fi scăzut din 2012, dar exemplele continuă, susţine CE, precizând că această situaţie “contrastează cu practicile din alte state membre, unde respectul pentru principiul separaţiilor puterilor în stat şi independenţa judiciară limitează comentariile politicienilor la adresa deciziilor luate în justiţie”.

Totodată, sunt criticate declaraţiile politicienilor care îşi exprimă simpatia faţă de cei acuzaţi de corupţie.

CE susţine că, potrivit mai multor ONG-uri, oameni de afaceri şi experţi independenţi, există “o vulnerabilitate” la corupţie în ceea ce priveşte achiziţiile publice.

În ceea ce priveşte respectarea deciziilor instanţelor, documentul precizează că, din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit să apeleze de mai multe ori la Curtea Constituţională în urma lipsei de voinţă a Parlamentului pentru a pune capăt mandatelor unor parlamentari declaraţi în stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă o decizie în acest sens.

Preşedintele CSM a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională, în cazul refuzului Senatului de a decide demiterea din funcţie a lui Daniel Mora, în urma hotărârii definitive a ICCJ prin care s-a stabilit incompatibiliatea acestuia.

comments

comments




Leave a Reply

avatar