Ministerul Justiţiei va publica la începutul lunii august proiectul Codului insolvenţei, urmând ca în septembrie actul să fie definitivat, în urma propunerilor primite din partea instituţiilor implicate, şi să fie prezentat Guvernului, spre aprobare, şi ulterior Parlamentului.
“Acest proiect de Cod al insolvenţei este parte integrantă a Programului pentru reforma sistemului judiciar şi beneficiază de asistenţa tehnică a unui consorţiu care reuneşte expertiză juridică, dar şi a unui grup de experţi care include judecători, avocaţi, reprezentanţi ai mediului bancar, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul Superior al Magistraturii”, a declarat miercuri Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, la un seminar pe tema insolvenţelor organizat de BNR.
El a precizat că zilele trecute a avut loc o întâlnire la ministerul de resort unde au fost discutate materialele puse la dispoziţie de consultant, urmând ca până la 15 iulie grupul de experţi să propună observaţii care să fie înaintate consultantului, iar acesta să refacă proiectul.
“De la 1 august să intraţi pe site-ul ministerului să vedeţi fiecare dispoziţie propusă în acest Cod. Procedura insolvenţei nu poate face abstracţie de modificarea intervenită între timp în ceea ce priveşte Codul de Procedură Civilă şi, ca atare, vor fi preluate soluţiile din Codul de Procedură Civilă, însă la fel, cu diferenţieri datorate specificului acestei proceduri a insolvenţei, care presupune termene scurte şi judecarea cu celeritate”, a afirmat Moţiu.
De asemenea, secretarul de stat a menţionat că autorităţile intenţionează să includă în Cod şi prevederile reglementării adoptate recent privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, existând discuţii în acest sens cu Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât toate reglementările care privesc insolvenţa să se găsească într-un singur act normativ. Moţiu spune că această reglementare prezintă numeroase necorelări şi nefuncţionalităţi, Ministerul Justiţiei nefiind consultat înainte de adoptarea acestui act.
Oficialul a menţionat că, personal, şi-ar fi dorit ca acest Cod al insolvenţei să includă şi reglementările referitoare la insolvenţa persoanelor fizice.
“Părerea mea este că trebuie să avem şi o asemenea reglementare, a insolvenţei persoanelor fizice. Opoziţia care există în acest moment în diferite medii este parţial nejustificată, pentru că printr-o colaborare a tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare bună şi eficientă şi în această privinţă. Suntem printre puţinele state, cred că Ungaria nu mai are, însă, spre deosebire de România, Fondul Monetar Internaţional a impus Ungariei să adopte o asemenea reglementare, pe când nouă deocamdată ne-a stopat-o”, a spus Moţiu.
Întrucât Ministerul Justiţiei îşi propune ca noul Cod să fie adoptat de Parlament până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor, cel mai probabil legea privind insolvenţa persoanelor fizice va fi adoptată separat, urmând ca pe viitor să fie inclusă în Cod.
“Totodată, fac un apel la BNR să pună la dispoziţie studiul de impact pe care l-a realizat privind clauzele abuzive din contractele de credit, din cauza căruia a fost amânată implementarea prevederilor din Codul de Procedură Civilă.
La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a afirmat că piaţa doreşte o reglementare a insolvenţei care să fie un “nou fond” şi că nu este suficientă o reaşezare a articolelelor.
“Avem nevoie de o reaşezare a filosofiei care să împingă spre relansarea activităţii economice a companiei în dificultate, mai curând decât spre lichidări de active”, a spus Olteanu.
Directorul direcţiei juridice a BNR, Alexandru Păunescu, consideră că ar trebui introduse restricţii privind desfăşurarea aceleiaşi activităţi de către o companie înfiinţată de către aceiaşi acţionari.
“Sunt numeroase exemple în care acţionarii/asociaţii au abandonat o companie supraîndatorată insolventă şi au înfiinţat o nouă firmă cu acelaşi obiect de activitate pe care au abandonat-o, la rândul ei, când a devenit insolventă. De asemenea, există bănci care au acordat credite unor astfel de societăţi comerciale, înregistrând pierderi semnificative. Ar trebui să existe norme mai clare privind răspunderea administratorilor”, apreciază Păunescu.
Directorul BNR spune că insolvenţa ar trebui folosită doar în ultimă instanţă de către firme şi că există alte proceduri mai eficiente de restructurare decât insolvenţa, unde nu se ia în calcul riscul reputaţional. În plus, din numărul total al firmelor care intră în insolvenţă, foarte puţine ajung să se restructureze, în timp ce majoritatea ajung să deschidă procedura de faliment.
“Din cele peste 122.000 de companii intrate în insolvenţă în intervalul mai 2007-martie 2013, doar 1,1% au reuşit să-şi continue activitatea prin reorganizare, iar pentru 84% s-a deschis procedura falimentului, din care aproximativ 74% au fost radiate”, a mai spus Păunescu.
Un număr de 1.164 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna mai, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 7.100 de dosare de insolvenţă, cu 4,5% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Numărul de insolvenţe este mai redus faţă de cel din luna mai (1.460). În intervalul ianuarie-mai 2012, 7.427 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări.
În Braşov, Dolj şi Bucureşti au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni, cu 729 (în creştere cu 63,1% faţă de 2012), 629 (+38%), 554 (-3,3%) decât în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 15 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată.
Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.200 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 848 şi construcţii – 928.
În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2012.
La sfârşitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăţi, în scădere cu 16,2% faţă de anul trecut.
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.
Leave a Reply